In ciuda reactiilor internationale la dezastrul ecologic pe care un astfel de demers l-ar produce, autoritatile ucrainene nu se lasa, asa ca, in maximum doua saptamani, vor sa inaugureze oficial Canalul Bastroe
Ucraina a inceput realizarea canalului fara a notifica in prealabil Romania, asa cum prevede Conventia privind evaluarea impactului asupra mediului si netinand seama nici de pozitia Natiunilor Unite, care considera ca lucrarile vor avea efecte negative asupra habitatului. Miza este foarte mare, iar pozitia strategica a acestui canal, pe masura.
n Autoritatile din Ucraina si-au propus ca in maximum doua saptamani sa inaugureze oficial canalul Bastroe, asta in ciuda criticilor vehemente. Inclusiv ONU considera, dupa investigatiile din Delta Dunarii, ca lucrarile demarate de Ucraina la Canalul Bastroe vor avea efecte negative asupra habitatelor pestilor si pasarilor de pe teritoriul romanesc al Deltei Dunarii. Ucraina a inceput realizarea Canalului Bastroe fara a notifica in prealabil Romania, asa cum prevede Conventia privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera (Conventia Espoo). Conventia solicita ca statele sa notifice si sa se consulte asupra proiectelor majore care pot avea impact negativ asupra mediului dincolo de frontierele nationale. Romania si Ucraina sunt parti la aceasta conventie. Despre miza Canalului Bartroe, pe larg in cotidianul nostru sub semnatura reputatului istoric Petre Dogaru...n Demararea lucrarilor la canal a luat pe nepregatite Bucurestiul n Presa informa ca, la 11 mai 2004, in prezenta ministrului ucrainean al Transporturilor si Telecomunicatiilor Gheorghe Kirpa, in localitatea Vilkovo, de la granita cu Romania au fost demarate lucrarile unui canal de navigatie propriu care sa lege Dunarea cu Marea Neagra. Prestigiosul istoric prof. univ. dr. Daminut Padurean precizeaza ca denumirea de Canalul Bastroe este improprie, deoarece este vorba de un canal-navigabil de mare adancime Dunare-Marea Neagra pe bratul Bastroe (Stambulul Nou) al Dunarii. Mai precis, de un canal cu o lungime totala de 160 de kilometri de la Gurile Dunarii la portul Reni (corespondentul ucrainean al Galatiului, la intrarea Dunarii ca granita).
Proiectul canalului are trei etape: prima privind dragarea fundului pe o lumgime de 3,3 kilometri, cu finalizare in august 2004; a doua cu termen septembrie 2005, cu adancirea lucrarii de la 5,8 metri la 7,2 metri; a treia care pana in 2008 avea prevazuta functionalitatea deplina a senalului. Diplomatia romana a recunoscut ca fusese avizata de lucrari, in urma cu doi ani, moment in care a inceput sa studieze problema. Intr-adevar, in ianuarie 2002, reputata "World Wild Fund", intr-un raport privind Sud-Estul Europei si in special Dunarii si rezervatiei naturale a Deltei, a publicat un studiu in care se arata ca Ucraina incepuse deja lucrarile la Canalul Bastroe, dar schitele proiectului datau din 1994.
Luate prin surprindere de "demararea" lucrarilor, autoritatile romane au actionat cu multa prudenta justificata prin aparenta la NATO numai de o luna si jumatate, calitate ce-i intarea Romaniei rolul de "factor de stabilitate in regiune", prin care trebuia sa continue relatiile de buna vecinatate. Iar Ucraina se dovedise un partener dificil, adept al diplomatiei faptului implinit si nu al relatiilor bazate pe dreptul international. In timp ce la 14 mai 2004, secretarul general al MAE, Ion Diaconu, avea discutii cu Teofil Iozeovici Baner, ambasadorul Ucrainei la Bucuresti, atasatul de presa al ambasadei a declarat ca reprezentantii misiunii diplomatice ucrainene au aflat din presa despre eveniment!
Deoarece lucrarile se desfasurau in Delta Dunarii, subzona de patrimoniu recunoscuta de UNESCO ca a treia zona umeda din lume, ca diversitate, dupa bariera de corali din Australia si Insulele Galapagos, incalcandu-se legislatia privind protectia mediului, secretarul de stat in MAE, Bogdan Aurescu, a declarat pentru BBC ca a aplelat la Conventia de la Berna pentru protectia vietii salbatice.
In culisele noii artere fluviale
s-ar afla cercuri
politico-mafiotice
Ucraina a acreditat ideea ca taxele percepute de partea romana pentru tranzitarea navelor ucrainene pe bratul Sulina sunt prea mari, iar prin Bastroe Kievul ar realiza economii importante de circa 50 de milioane de dolari, estimand ca din vara lui 2004, prin canal puteau trece anual aproximativ 1.000 de vase. Autoritatile ucrainiene si-au mai motivat constructia prin dezvoltarea zonei adiacente, una dintre cele mai sarace, precum si pentru a asigura participarea la dezvoltarea infrastructurii Coridorului de transport international VII.
Sunt informatii venite prin filierea directorului Institutului National de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunarii", Romulus ªtiuca, potrivit carora prin canal vor cirucla si nave care vor aduce petrol rafinat, cerut pe pietele Europei din platforma continentala, din Ucraina si Rusia, numai ca transportul fluvial al respectivului produs impune respectarea unor norme internationale riguroase stabilite.
Specialistii apreciaza la 65% volumul de pe bratul Chilia si de 35% pe celelalte doua, Sulina si Sfantul Gheorghe. Pe baza principiului vaselor comunicante, lucrarile de adancire a Canalului Bastroe duc la o situatie foarte grava - schimbarea regimului hidrologic. Deoarece dupa terminarea lucrarilor, prin bratul Chilia va curge 80% din volumul de apa al Dunarii, care ar duce, printre altele, la innisiparea totala a bratului Sulina, pe care navigatia ar fi periclitata si ca urmare, orasul-port Sulina ar intra in colaps economic, iar Braila si Galatiul in declin de aceeasi natura.
Cotidianul francez "Le Figaro" din 30 august 2004 sustine cat se poate de clar ca, in spatele noii artere fluviale s-ar afla cercurile politico-mafiotice sustinatoare a presedintelui Ucrainei Kucima, care isi doresc desfasurarea in "liniste" a comertului ilegal, de la contrabanda cu tigari la traficul cu deseuri radioactive. In realitate, problema intereselor la Marea Neagra este complexa, impletindu-se interese de natura economica si politica. Pe fondul scaderii interesului politic al federatiei Ruse, preluarea politicii pentru Estul Europei ar putea fi preluata de catre Germania, nefiind exclus un tandem al Berlinului cu Moscova.
Deci, nu e de mirare ca lucrarile Canalului Bastroe au fost incredintate companiei germane Josef Mobius Baugesellschalft GMB. Este adevarat, o firma privata, dar tulburarea echilibrului biologic in Delta superioara a bratului Chilia nu ar fi trebuit sa lase indiferenta Noua Germanie, membra si contribuitoare de prima mana la "Global Environment Facility" (GEF), organizatie care impreuna cu Proiectul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), a creat Comisia Internationala pentru Protectia Dunarii. Totusi, taxele de milioane de euro incasate de Berlin in urma investitiei de la Gurile Dunarii, au facut sa-si protejeze indirect firma.
Intarirea pozitiei strategice
a Kievului
Un grup de sociologi romani semnala, inca din toamna lui 2001, ca cel mai important aliat al Rusiei in Comunitatea Statelor Independente, vecina noastra Ucraina, intentiona sa acapareze controlul la Gurile Dunarii prin construirea Canalului Bastroe.
De altfel, la numai opt zile de la inaugurarea oficiala a lucrarilor canalului, insusi presedintele Kucima recunostea ca investitia are o importanta strategica deosebita in regiune, deoarece consolideaza pozitia Ucrainei la Marea Neagra.
Cunoscutul politolog rus Zbigniew Brzezinski, sesizeaza ca "Rusia fara o alianta cu Ucraina, nu va deveni niciodata imperiu si nu va putea reprezenta un pericol pentru restul lumii".
De aceea Kremlinul a partajat Flota ex-sovietica din Marea Neagra prin care Ucrainei i-au revenit aproximativ 160 de nave de diferite deplasamente, e drept dupa multe tergiversari. Scurta evaluare politico-strategica a zonei extinse a Marii Negre (ZEMN) duce la concluzia ca Mosocova si Kievul si-au conjugat eforturile in privinta Canalului Bastroe in cadrul "potentarii previzibile a colaborarii multilaterale in bazinul Dunarii", care in calitate de magistrala navigabila transeuropeana poate contribui apreciabil la punerea in valoare a cailor de transport maritime si fluviale in intreaga zona a Marii Negre, inclusiv racordarea la bazinul Marii Caspice prin sistemul Volga-Don.
Bastroe, teritoriul istoric romanesc, apendice al pactului Sovieto-German Ribbentrop-Molotov
Bastroe, segmentul Canalului Dunare-Marea Neagra realizat prin adancirea garlei Musura, este un pamant fost romanesc. "Pactul de neagresiune dintre Germania si Uniunea Sovietica" - intrat in literatura de specialite sub denumirea de "Pactul Ribbentrop-Molotov" - a fost semnat de ministrii de externe Joachim von Ribbentrop si Viaceslav Mihailovici Molotov, in prezenta si in biroul personal al dictatorului Stalin, in noaptea de 23/24 august 1939, orele 02.00. Documentul cel mai important al pactului gangsteresc este insa "Protocolul aditional secret", deoarece sintetizeaza delimitarea sferelor de interese ale celor doua puteri in Europa de Est, stabilind o noua ordine politico-teritoriala intre Marea Baltica si Dunare cu efecte majore asupra situatiei internationale, asupra Romaniei in special. ªi spunem in special, deoarece la punctul 3 al protocolului se mentioneaza: "In privinta Europei sud-estice, partea sovietica accentueaza interesul pe care-l manifesta pentru Basarabia. Partea germana isi declara totalul desinteresment politic fata de aceste teritorii".
Practic, Romania se gasea singura in fata a doua mari puteri politico-militare, URSS si Germania, care vizau anexarea unor parti cat mai mari din teritoriul tarii noastre.
Prin "dictatul de la Moscova" din 28 iunie 1940, Romania, in urma consultarilor guvernului german, italian, grec si iugoslav, a fost silita sa accepte ultimatumul sovietic prin care pierdea 50.762 km2, intre care si Basarabia cu pamantul Bastroe in partea de sud-est. Basarabia de Sud, deci si Bastroe, va fi incorporata de Stalin RSS Ucrainene, dar "omul de otel" avea deja planificata stapanirea Gurilor Dunarii si a Stramtorilor Marii Negre. Trebuiau devansate planurile germane si, totodata, sovieticii trebuiau sa-si asigure dominatia Peninsulei Balcanice si a Marii Negre, deschizandu-si larg drumul spre Mediterana. Numai ca negocierile dintre delegatiile Romaniei si URSS-ului privind traseul frontierei dintre doua state bateau pasul pe loc, din cauza pretentiilor Mosovei de a exclude Romania de la folosirea bratului Chilia, Stalin "a intors foaia". Prin actiuni militare surpriza, in toamna anului 1940, fortele sovietice, net superioare numeric celor romane care au suferit pierderi umane, au ocupat cu forta sase insule de pe bratul Chilia, totalizand un teritoriu de peste 23,75 km2. In plus, au ocupat si bratul respectiv, mutand linia de frontiera unilateral pe bratul Musura. Acesta a fost momentul in care Romania a apreciat ca intrerupere definitiv negocierile privind delimitarea frontierei dintre cele doua state. La 21 iulie 1941 unitati militare romane ale Diviziei 10 infanterie au trecut. Dunarea, intrand in scurt timp in Ismail, Chilia Noua si Valcov, iar peste cinci zile sudul Basarabiei cu yona Bastroe era eliberat de sub sovietici.
La 23 august 1944, ca urmare a loviturii de stat, Romania a incetat de facto orice actiune militara impotriva Uniunii Sovietice, implicit impotriva celorlalte Puteri Aliate si Asociate, dar imediat granicerii sovietici veniti din sudul Basarabiei reocupate au pus mana fara lupte pe toate insulele situate la sud de senalul navigabil principal al bratului Chilia care apartinusera Romaniei.
Noua impartire
a sferelor de influenta naste eroi
Kremlinul este locul nefast pentru Romania, deoarece tot acolo, tot noaptea, tot cu Stalin principal actor ca in 1939, numai ca, de partea cealalta a mesei, se afla premierul Marii Britanii, Winston Churchill, la 9 octombrie 1944, dintr-o singura trasatura de condei s-a hotarat soarta a milioane de oameni. La un moment dat, seful executivului britanic a zis: "Hai sa aranjam afacerile noastre in Balcani", propunand diferite procente de influenta intre cele doua mari puteri privind Romania, Grecia, Iugoslavia, Ungaria si Bulgaria. In timp ce facea propunerea, Churchill a luat o jumatate de foaie de hartie - care a intrat in istorie ca "Acordul de procentaj" - pe care a scris "oferta", impingand foaia lui Stalin. Dupa o scurta pauza, Stalin a luat celebrul sau creion gros albastru, desenand un larg "O.K". "Totul s-a transat in mai putin decat ar fi fost necesar sa te asezi pe un scaun" - isi va aminti Churchill despre acordul unde in dreptul Romaniei scria "Rusia 90 la suta (!) - ceilalti 10 la suta". Romania, tara ocupata de sovietici, a fost nevoita sa semneze la 10 februarie 1947, Tratatul de pace, prin care Basarabia si implicit pamantul Bastroe revenea URSS-ului. In cazul Romaniei, Marile Puteri au trecut cu vederea importantul principiu de a nu tolera modificari teritoriale care sa nu fie de acord cu vointa liber exprimata a popoarelor interesate. Marile Puteri castigau in schimb, cointeresarea si cooperarea lui Stalin la edificarea securitatii generale postbelice.
Prin tratatul de Pace, Romania era considerata pe nedrept tara necobeligeranta desi de la 24 august 1944 luptase alaturi de Puterile Aliate, fapt ce a usurat semnarea fara rezerve a "Protocolului referitor la precizarea parcursului liniei frontierei de stat intre Republica Populara Romana si Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste". Protocolul s-a semnat la 4 februarie 1948, de catre prim-ministrul Petru Groza, care conducea un guvern marioneta, bineinteles la Moscova si, bineinteles ca insulele ocupate de sovietici in toamna lui 1940, pe bratul Chilia reveneau URSS-ului. Conform prevederilor protocolului, o Comisie mixta sovieto-romana, a primit sarcina delimitarii frontierei intre cele doua state in zona bratului Chilia si la Marea Neagra. Numai ca, din comisia respectiva facea parte capitanul comandor Constantin Copaciu, seful Oficiului hidrografic si aerofotogrametric, un profesionist de talie internationala, care a demonstrat, printre altele, ca cinci insule invocate de sovietici pe bratul Chilia, nu departe de zona Bastroe, erau pamant romanesc. Pentru probitatea sa profesionala, curaj si demnitate, capitanul a stat 16 ani in inchisoare, fara sa fi fost judecat vreodata, fiind eliberat in 1964, la cererea lui U. Thant, Secretarul General al ONU, solicitat la randul sau de principele suveran de Monaco, Rainier al III-lea. Torpilarea lucrarilor comisiei mixte de catre Constantin Copaciu, nu a putut impiedica ca "Tratatul asupra regimului frontierei de stat sovieto-romane", cu o conventie de frontiera, semnat la Moscova, la 25 noiembrie 1949, de cele doua parti, sa mai "modifice" in favoarea sovieticilor, in sectorul maritim, in prelungirea canalului Musura, unele portiuni. Disparitia Uniunii Sovietice a avut consecinte asupra Romaniei, dupa ce Federatia Rusa a anuntat dreptul la "succesiune", o serie de teritorii romanesti, printre care si sudul Basarabiei cu pamantul Bastroe, ajungand in 1991 sub stapanirea Ucrainei.
(Continuarea, in numarul de maine)
