Click [3]

Ieri, de Ziua Mondiala a Apei, specialistii au adus vesti proaste pentru noi

Tot anul 2007, vom asista la producerea unor fenomene meteo extreme si violente.


"Vor fi furtuni puternice, ploi torentiale, chiar in cantitati enorme, dar si zone cu seceta severa in sudul tarii. Prognoza pentru anul 2007 arata ca va fi cel mai cald an din istorie", a spus ieri Ion Sandu, directorul Administratiei Nationale de Meteorologie.


«Vor fi 2 grade Celsius peste medie»


"La noi, in fiecare luna, vor fi cu circa 2 grade mai mult decat media multianuala. Din noiembrie 2006 si pana acum a plouat cat asta-vara in doua ore. Deci, sunt deja zone in care exista lipsa de apa in sol", mai spune seful ANM.

La randul lor, hidrologii spun ca raurile din vestul tarii vor fi la cote importante inca din aprilie. Dunarea, aflata acum usor sub cotele normale, se va umfla iar in luna mai, dar nu va depasi digurile.

La noi, cele mai mici debite, s-au inregistrat in 1990", a declarat ieri Petre Stanciu, directorul Institutului National de Hidrologie. Aceeasi sursa a prezentat si prognoza, pana in luna septembrie, completata de directorul ANM, Ion Sandu.


 


Aprilie: viituri - Precipitatiile vor fi putine in sudul tarii, iar raurile, de la Jiu, Vedea, pana la Prut si Dobrogea, vor fi la 30-50% fata de cotele normale. In vestul tarii, pe Crisuri, Timis, Crasna, Oltul superior etc. sunt posibile viituri rapide care pot provoca inundatii.


Mai: seceta - In sudul tarii, cantitatea de apa din sol si pe cursurile de apa va fi sub 50%. In unele zone, seceta va deveni severa. In nordul si vestul tarii sunt posibile viituri rapide si inundatii.


Iunie: furtuni - Temperaturile se mentin mai mari decat normal, iar sudul tarii, inclusiv Dobrogea, va suferi de lipsa de precipitatii. Orice front de aer rece care patrunde in zona va provoca furtuni puternice, violente si insotite de fulgere, tunete si vant puternic.


Iulie: canicula - Sudul tarii va fi parjolit de arsita si canicula, iar in vestul si in centrul tarii nivelurile raurilor cresc si pe alocuri vor depasi 100%. Oricand vor fi posibile inundatii in acest perimetru.


August: luna extremelor - Va fi un "joc" al extremelor: ploi in nordul si nord-vestul tarii, iar in sudul tarii seceta. Pamantul va fi arid, din Mehedinti pana in Dobrogea si seceta va acapara si judetul Buzau.


Furtuni puternice in toata tara


Vantul care a batut in rafale de peste 100 km/h a provocat, in noaptea de marti spre miercuri, pagube insemnate in mai multe judete.
In Brasov, in orasul Victoria, opt posturi de transformare au ramas nealimentate. Patru localitati - Lisa, Dragus, Sambata de Sus, Vistisoara - nu mai au energie electrica. In municipiul Brasov, pana la ora 8.00, la serviciul deranjamente au apelat peste 80 de cetateni care au reclamat lipsa energiei electrice.

Tot din cauza vantului, peste 20 de copaci au fost doborati pe drumul spre Poiana Brasov, iar circulatia a fost intrerupta trei ore, pana la eliberarea carosabilului. Alti brazi au fost doborati de vant pe DN 1, in zona Coltul Donului. Aici circulatia a fost restrictionata o jumatate de ora.
Liniile de medie tensiune au fost afectate de vantul puternic si in Harghita.De asemenea, drumul national care face legatura intre Gheorgheni si Lacu Rosu a fost temporar blocat de brazi smulsi din radacini, care s-au prabusit pe carosabil.
Potrivit meteorologilor de la statia meteo Miercurea Ciuc, vantul a batut cu aproximativ 60 de kilometri pe ora.


El cultiva pepeni in «Sahara Olteniei»


Sorg zaharat, piersici de Dabuleni, triticale - un hibrid intre secara si grau - arahide, fasolita, cartofi extratimpurii, pepeni din soiul "dulce de Dabuleni" - si lista poate continua. Oltenii spun ca se poate manca bine de pe solurile lor nisipoase, dar numai daca sistemul de irigatii va fi imbunatatit, iar vantul va fi impiedicat sa spulbere nisipurile, cu tot cu rasadurile cultivate prin tehnologii speciale, de perdele de salcami.


Alternativa la paradisul hranitor de pe solurile nisipoase din sudul Olteniei este o intindere nesfarsita de dune de nisip, acoperite cu o vegetatie spontana, parjolita de soarele verii. Şi, fireste, foarte multa saracie. "Nisipul nostru e ca un instrument muzical, nu oricine poate sa-l manuiasca in asa fel incat sa rodeasca", ne avertizeaza Fica Ciuca, veteran in lupta cu nisipurile. Barbatul de 69 de ani a trait toata viata in inima desertului din sudul Olteniei, in satul doljean Dabuleni. "Inainte de ’70, aici erau paduri de salcami si duzi, care tineau nisipul in loc.

Ceausescu a vrut sa transforme desertul nostru intr-un paradis, a defrisat padurile si a redat pamantul agriculturii", ne-a mai spus nea Fica, ingramadind intr-un solar 3.000 de borcanele cu pamant pregatit sa primeasca semintele de "dulce de Dabuleni". Din Dabuleni pleaca primii pepeni verzi spre piete. "Nicaieri nu se fac pepenii mai repede ca la noi, numai ca totul depinde de sistemul de irigatii", ne-a spus si dr. ing. Vasile Toma, secretar stiintific la Statiunea de cercetari pentru cultura plantelor pe nisipuri Dabuleni.