S_fin [3]

Desfasurata recent la Nairobi (Kenya), cea de-a 12-a reuniune a partilor la Conventia-cadru privind schimbarile climatice a continuat dezbaterile, începute în decembrie 2005, asupra actiunilor post-Kyoto si a încercat sa identifice proiecte concrete de promovare a obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera (GES)

Delegatii din 165 de state, printre care 70 de ministri ai mediului, au hotarât, printre altele, ca în 2008 sa se produca cea de-a doua revizuire a Protocolului de la Kyoto, fara însa a crea noi obligatii si a schimba natura celor actuale, ci numai a le adapta în raport cu noile informatii stiintifice, tehnice, sociale si economice. Fondul special pentru schimbari climatice va fi folosit în vederea finantarii unor proiecte referitoare la patru teme prioritare: eficienta energetica, economisirea de energie, promovarea energiilor regenerabile si utilizarea de tehnologii bazate pe combustibili fosili cu emisii reduse de GES. Un rezultat concret: trecerea Belarusului în rândurile tarilor care-si asuma obligatii de diminuare a emisiilor poluante. Printre neimpliniri: neacceptarea propunerii franceze privind instituirea unei taxe asupra tranzactiilor cu produse bazate pe carbon ori a celei vizând crearea unui Fond mondial pentru paduri, promovata de Brazilia (care s-a expediat prin recomandari pe tema managementului forestier).
Marea preocupare ramâne însa aceea legata de ce se va întâmpla dupa 2012, când aplicarea actualului Protocol expira; toata lumea s-a declarat de acord cu extinderea procesului Kyoto „cât mai curând posibil“, fara însa a se reusi stabilirea unui termen-limita spre a se ajunge la semnarea unui acord în acest sens.
Altfel, aceleasi manifestari zgomotoase din partea reprezentantilor guvernamentali si ai organizatiilor ecologiste, un bogat set de hotarâri (fara sa cuprinda insa masuri concrete notabile) si multe sperante ca în viitor se va face mai mult. În acelasi timp, si în ciuda manifestarilor opiniei publice, OMC si-a desfasurat lucrarile la Hanoi, cooptând noi membri ai „societatii globale pe actiuni“ si ignorând pericolul „incendiului total“.
Pâna la viitoarea reuniune (stabilita pentru 3-14 decembrie 2007, în Indonezia) se spera ca multe neclaritati se vor decanta, evenimentele ii vor convinge tot mai mult pe responsabilii politici de nevoia unor masuri energice de stopare a dereglarii climatice, iar angajamentele asumate vor fi îndeplinite.
Ca de obicei, prezenta româneasca a fost una stearsa, imperceptibila.
P.S. Printre legile anuntate în discursul din 15 noiembrie, ca prioritati ale guvernului britanic, se afla si legea privind schimbarile climatice. Tot mai multe tari înteleg astfel sa consacre legislativ strategiile si masurile de stopare a cursului periculos spre dereglare si haos climatic.