Evenimentul zilei [3]

Desi tara noastra are cea mai mare populatie de ursi din UE, specia este in pericol, iar autoritatile ar trebui sa stabileasca masuri concrete de conservare pe termen scurt, spun specialistii.

România are 6.000 de urşi bruni, adică 40% din totalul celor existenţi în Uniunea Europeană, potrivit datelor oficiale. Deşi este o specie cu probabilitate mică de dispariţie, ursul este în pericol din cauza distrugerii habitatului, prin defrişări ilegale, prin construcţii şi prin distrugerea ecosistemului. În acest sens, organizaţia WWF cere, într-o scrisoare transmisă Ministerului Mediului şi ministrului Laszlo Borbely, ca instituţia să stabilească, în următoarele şase luni, "măsuri minime pentru menţinerea sau îmbunătăţirea stării favorabile de conservare a speciei urs brun".

În 2008, în România erau 7.500 de urşi bruni şi se estima că numărul lor va creşte cu aproximativ 200 în fiecare an. Totuşi, în doar doi ani, în loc să crească, numărul urşilor a scăzut, mai ales din cauza ameninţărilor la care sunt supuşi zilnic.



Specie care poate ajunge până la 240 de centimetri înălţime şi la o greutate de 400 de kilograme, ursul brun poate trăi până la 30 de ani în natură şi până la 50 de ani în captivitate.

În România, ursul brun trăieşte de-a lungul lanţului carpatic, mai ales printre stânci, unde îşi poate crea bârlogul. Animal puternic, poate parcurge chiar şi 150 de kilometri într-o singură zi şi se bazează pe auz şi miros. Chiar dacă e o specie rezistentă, ursul brun este din ce în ce mai afectat de intervenţia omului, susţin specialiştii.

Specia, sub ameninţare

Astfel, potrivit datelor publice disponibile, dezvoltarea infrastructurii de transport şi a celei de schi, la munte, fără studii prealabile, a creat pagube semnificative în zonele locuite de urşi. Asta, în contextul în care Munţii Carpaţi reprezintă una dintre ultimele zone sălbatice ale Europei, care găzduieşte jumătate din populaţia de urşi, lupi şi râşi de pe glob, după cum arată datele oficiale.

Lipsa coridoarelor de migraţie, defrişările ilegale, dar şi lipsa de măsuri de conservare şi protecţie fac victime în rândul urşilor, consideră experţii în domeniu. Dar acestea nu sunt singurele probleme care pun în pericol specia. Masculii au de suferit de pe urma vânătorii ilegale, care, potrivit datelor existente, este imposibil de cuantificat.

Încă din 2003, organizaţiile nonguvernamentale de mediu au tras semnale de alarmă asupra pericolului de dispariţie a speciei. Ministerul Mediului a reluat, în februarie anul acesta, întâlnirile grupului de lucru pentru conservarea carnivorelor mari din România. WWF solicită, după a doua întâlnire a grupului, să se stabilească, "în următoarele şase luni, măsurile minime pentru menţinerea sau îmbunătăţirea stării favorabile de conservare a speciei".

Mai mult, organizaţia cere crearea, pe site-ul Ministerului Mediului, a unei baze de date publice cu rezultatele proiectelor legate de urs, desfăşurate până în prezent din fonduri publice, dar şi actualizarea planului de management şi de acţiune pentru populaţiile de urs din România şi evaluarea ameninţărilor şi presiunilor asupra acestei populaţii.

Potrivit Ministerului Mediului, în cadrul grupului de lucru pentru conservarea carnivorelor mari din România, "a fost demarat, încă din anul 2008, un proces de actualizare a planului de management și acțiune pentru populațiile de urs din România, care se intenționează să fie reluat începând cu următoarea întâlnire a acestuia".

În plus, WWF solicită şi publicarea pe site-ul ministerului a datelor privind evaluările anuale ale speciei şi eficientizarea sistemului de plăţi compensatorii pentru pagubele produse de urs. Mai mult, în scrisoarea trimisă ministrului Borbely, organizaţia cere şi asigurarea transparenţei grupului de lucru. Potrivit WWF, "aceste măsuri ar însemna paşi importanţi în activitatea tuturor celor implicaţi în conservarea ursului brun în România".
Ministerul Mediului explică faptul că măsurile de conservare pentru specia urs brun la nivel national sunt stabilite prin Planul de Management și Planul de Acțiune pentru conservarea ursului brun în România. Astfel, obiectivul acestora sunt "conservarea populației de urs brun din România la un efectiv care sa asigure o bună convieţuire cu populația umană", iar asta presupune conservarea habitatului și a calității populațiilor de urs, aplicarea reglementărilor internaționale, evitarea pericolului pentru oameni și proprietățile acestora, atingerea și menținerea efectivelor optime, cercetarea și monitoringul mai eficient, intensificarea procesului de constientizare publica și implicarea grupurilor de interes în adoptarea măsurilor de management.

Mai mult, este necesară stabilirea unui set de măsuri minime de conservare pentru această specie, măsuri ce se vor stabili la nivel de sit Natura2000 declarat pentru conservarea acestei specii, potrivit Ministerului Mediului. "Aceste măsuri de management se vor stabili de către administratorii sau custozii siturilor și vor fi promovate prin planurile de management ale siturilor respective, iar în acest proces directia de specialitate din cadrul MMP va avea un rol important pentru a se asigura că măsurile propuse vor avea ca efect conservarea populațiilor acestei specii deosebit de valoroase. Mai mult decât atât, prin Programul Operațional Sectorial Mediu este finanțată realizarea planurilor de management pentru situri, deci implicit stabilirea măsurilor de conservare, existând deja proiecte finanțate în acest sens", susţin reprezentanţii Ministerului.

Ministerul promite transparenţă

De asemenea, cât priveşte solicitarea de publicare pe site-ul ministerului a datelor privind evaluările anuale ale speciei, reprezentanţii instituţiei precizează că la ultima întâlnire a grupului de lucru pentru conservarea carnivorelor mari din România, care a avut loc în perioada 11-12 mai 2010 s-a stabilit ca aceste date, rezultate din evaluările anuale, să fie publicate pe site-ul Ministerului Mediului. "Menționăm că MMP finanțează anual un studiu privind numărul de exemplare de urs, studiu finanţat de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului care furnizează date referitoare atât la mărimea populaţiei, cât şi la nivelul optim al acesteia şi propune numărul maxim de exemplare care se pot recolta anual astfel încât să asigure condiţiile pentru supravieţuirea pe termen lung a acestei specii. Studiul se finalizează la 31 decembrie 2010, dată după care rezultatele acestuia vor fi postate pe site-ul MMP", potrivit instituţiei.

NENUMĂRAŢI

"Din 1999 nu s-a mai făcut recensământul urşilor bruni"

De 11 ani, autorităţile române fac "extrapolări" şi statistici din birou, pentru că numărarea urşilor este costisitoare. Aşa susţine comisarul-şef al Gărzii Naţionale de Mediu, Silvian Ionescu, potrivit căruia un demers de acest gen ar putea ajunge şi la 2-3 milioane de euro şi ar dura mult în timp.

"Ultimul studiu s-a făcut în 1999. În rest, s-au făcut extrapolări. Ar trebui să se facă cel puţin o modelare statistică, dar şi un studiu de către Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice. Motivul: modelarea statistică din prezent nu mai este corectă", a declarat acesta pentru EVZ.

Mai mult, Silvian Ionescu susţine că un asemenea recensământ ar costa 2-3 milioane de euro, acesta fiind şi principalul motiv pentru care autorităţile nu l-au făcut. "Este costisitor. Durează aproximativ un an să-l faci. Trebuie oameni care să fie puşi să observe, personal să numere, iar urşii trebuie atraşi cu hrană. Altfel nu ai cum să-i numeri. Este greu de făcut. Nu s-a realizat un nou studiu pentru că nu sunt bani", a adăugat comisarul-şef.

În ceea ce priveşte protejarea speciei, Ionescu crede că urşii sunt destul de protejaţi, explicând că aceştia primesc mâncare de la ocoalele silvice, iar cotele de vânătoare alocate au scăzut de la un an la altul. Potrivit legii, în România pot fi vânaţi anual între 250 şi 300 de urşi. "Pot să vă asigur că sunt mulţi. De ce credeţi că trăieşte ursul în Sinaia (Prahova), iar rezervaţiile de urşi, ca aceea de la Zărneşti (Braşov), sunt pline?", a conchis Ionescu.

În acest moment, în rezervaţia din judeţul Braşov sunt aproximativ 60 de urşi. Cât priveşte im plementarea planului de management al speciei al Ministerului Mediului, cerută de WWF, comisarul- şef a explicat că nici măcar nu ştie despre existenţa acestui plan.