Evenimentul zilei [3]

Terenurile agricole si padurile pot fi restituite de acum oriunde in tara. Beneficiari: 600.000 de romani.

Aşteaptă de ani buni să fie despăgubiţi de stat pentru terenurile agricole şi pădurile de care au fost deposedaţi abuziv, în perioada comunistă, dacă nu ei înşişi, părinţii ori bunicii lor. De acum însă îşi vor putea recupera proprietăţile oriunde în ţară. Şi asta în baza unei noi legi care, deşi a născut controverse încă din faza de proiect, a intrat în vigoare de curând.



În plus, actul normativ - contestat atât de guvern, cât şi de reprezentanţii proprietarilor şi iniţiat de democrat-liberalii Mircia Giurgiu şi Constantin Chirilă - ar putea degreva statul de plata câtorva zeci de milioane de lei, în plină criză economică. „Sunt câteva sute de mii de dosare atât pe rolul Agenţiei Naţionale de Restituire a Proprietăţii, cât şi pe rolul instanţelor.

Oamenii îşi cer înapoi pământurile, dar sunt plimbaţi de ani buni de la o instituţie la alta. Motivele: bani pentru despăgubiri nu prea sunt, mai ales acum, din cauza crizei, iar în multe zone nu mai există terenul pe care ei l-au deţinut cândva. Aşa că, în baza noii legi, aceştia pot solicita să li se restituie suprafaţa deţinută într-o altă locaţie”, a explicat Chirilă.

Se pun la bătaie terenurile statului şi ale primăriilor

„Terenurile neatribuite, rămase la dispoziţia comisiei locale sau în domeniul privat al statului, din aceeaşi localitate sau din alte localităţi, se pot restitui la cerere, în condiţiile legii, foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora care au fost înscrişi în anexele privind despăgubirile la regulamentele de aplicare a legilor fondului funciar”, se precizează în noua lege.

Cu alte cuvinte, cei care s-au înscris pe liste pentru acordarea de despăgubiri pot solicita acum restituirea unui teren, cu o valoare similară a celui de care au fost de posedaţi de stat, în orice localitate. Iar terenul cerut poate fi unul dintre cele aflate în proprietarea statului sau a primăriilor, chiar dacă a fost închiriat unor firme sau persoane fizice care-l exploatează sau care au ridicat pe el „un obiectiv de interes social” (cămin de bătrâni, adăpost pentru oamenii străzii, şcoală, grădiniţă, cantină socială etc.).

Guvernul se teme de furia chiriaşilor

Taxele plătite anual la bugetul statului de aceşti chiriaşi şi teama ca ei să nu ceară apoi despăgubiri dacă li se reziliază contractele au fost, de altfel, motivele pentru care executivul a sus ţinut doar pe jumătate intrarea în vigoare a noii legi.

„Considerăm că această prevedere legislativă are în vedere respectarea angajamentelor comunitare şi internaţionale asumate de România, în care se accentuează necesitatea soluţionării în cel mai scurt timp a problemei restituirii proprietăţilor preluate în mod abuziv de stat. Doar că, actualmente, terenurile ce se doresc a fi puse la dispoziţia proprietarilor sunt cele care au fost atribuite persoanelor care au dorit să întemeieze sau să dezvolte exploataţii agricole. În acest caz, se ridică problema încetării contractelor de închiriere, iar în situaţia unei încetări intempestive a contractelor ar trebui prevăzută acordarea unor despăgubiri titularilor de contracte”, se arată în documentul prin care premierul Emil Boc s-a opus adoptării actului normativ.

Statul are terenuri suficiente, primăriile nu prea

Cu toate acestea, datele Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) arată că statul deţine suficient pământ pentru a acoperi mare parte din cota de despăgubiri aşteptate, în acest moment, de aproximativ 600.000 de români. Astfel, ADS are în administrare peste 535.000 de hectare de teren, din care 468.000 de hectare reprezintă teren agricol ce poate fi revendicat acum. Aproape jumătate din suprafaţă este însă închiriată unor firme şi persoane fizice.

Potrivit statisticilor, cele mai multe terenuri agricole administrate de stat se află în judeţele Brăila, Călăraşi, Constanţa, Dolj, Ialomiţa şi Timiş. La polul opus se situează judeţele Alba, Harghita, Ma ra mureş, Sălaj şi Vâlcea - unde statul deţine suprafeţe mici de terenuri agricole ce ar putea fi retrocedate.

Pe de altă parte, primăriile nu se pot lăuda cu prea multe terenuri disponibile, în condiţiile în care suprafeţe mari au fost scoase, în ultimii ani, din circuitul agricol. „Şi e vorba despre mii de hectare de teren agricol care au fost trecute peste noapte în intravilan pentru a fi acoperite de vile.

Spre exemplu, doar de la începutul lui 2010, o singură Direcţie judeţeană de Agricultură şi Dezvoltare Rurală a înregistrat peste 50 de cereri de introducere în intravilan a unor terenuri agricole”, au explicat oficiali ai Ministerului Agriculturii.

"Oamenii îşi cer pământurile înapoi şi sunt plimbaţi de ani buni de la o instituţie la alta. Asta şi pentru că bani pentru despăgubiri nu prea sunt, mai ales acum, din cauza crizei.“
CONSTANTIN CHIRILĂ, deputat

600.000 de români aşteaptă de ani buni despăgubiri pentru terenurile de care au fost deposedaţi de comunişti

PAŞI DE URMAT

Terenul, recuperat cu o simplă cerere

Potrivit legii, cei care au fost înscrişi în anexele 39 şi 23 din regulamentul privind atribuţiile comisiilor de fond funciar şi modalităţile de punere în posesie trebuie să urmeze doar câţiva paşi simpli pentru a intra în posesia terenului sau a suprafeţei de pădure dorite.

Astfel, oamenii trebuie doar să depună o cerere la comisia de fond funciar din localitatea în care ei sau rudele pe care le moştenesc au deţinut terenul sau pădurea, şi să precizeze că au identificat un anumit teren, în altă localitate, cu care doresc să fie împroprietăriţi. Autorităţile din cele două localităţi (cele cărora li se adresează solicitantul şi cele care ar urma să-i cedeze acestuia terenul) sunt obligate să corespondeze şi să stabilească valoarea de inventar a suprafeţei cu care solicitantul ar urma să fie pus în posesie.

Dacă însă o persoană cere să fie pusă în posesie în baza noii legi (67/2010), fără a menţiona în solicitare că-şi doreşte anumite terenuri, Comisia de fond funciar va fi cea obligată să-i găsească, în alte localităţi, suprafeţe cu o valoare similară a celei pe care a deţinut-o.


FĂRĂ BIROCRAŢIE. Pentru a-şi recupera terenul, proprietarii trebuie să depună o cerere la primăria localităţii unde acesta e înregistrat

CONTROVERSE

„Undă verde unor afaceri de milioane de euro”

Deşi se declară mulţumiţi de lege, care-i va ajuta să scape de drumurile nesfârşite şi de banii cheltuiţi în instanţe şi să-şi recupereze terenurile fie pentru a le păstra, fie pentru a le vinde „peste doi-trei ani, când vom ieşi din criză şi piaţa imobiliară se va debloca”, reprezentanţii proprietarilor avertizează că actul normativ ar putea da „undă verde unor afaceri de milioane de euro”.

„Mi-e teamă că noua lege îi va ajuta pe «băieţii deştepţi» să-şi transfere terenurile de la Cuca Măcăii în zone scumpe”, susţine Adrian Iuraşcu, preşedintele Forumului Civic Român.

Dreptul de proprietate, de vânzare pe net

Opinia lui e îm părtăşită şi de avocaţi specializaţi în restituirea proprietăţilor. Potrivit acestora, mare parte dintre cei înscrişi pe listele de despăgubiri sunt în vârstă, nu mai pot alerga pe la primării pentru a cere un teren în altă localitate şi, astfel, sunt uşor de convins de „băieţii deştepţi” să-şi vândă, pe sume infime, drepturile litigioase.

De altfel, site-urile de „mică publicitate” sunt şi aşa pline de anunţuri de genul: „Firmă de consultanţă cumpără drepturi litigioase pentru păduri, terenuri etc.” sau „persoană fizică cumpăr drepturi litigioase de orice fel”. Iar legea permite astfel de tranzacţii, care au îmbogăţit deja mulţi afacerişti.

„Nu mai departe Gigi Becali, Ilie Carabulea, Costică Constanda (care a devenit, peste noapte, proprietar al Satului francez, din Capitală - n.r.) sau Mărioara Micşunescu (care deţine o parte din Parcul Tineretului - n.r.) şi-au rotunjit averea cumpărând drepturi litigoase”, a explicat unul dintre specialiştii în Drept Civil, contactaţi de EVZ.

Acesta are şi un „pont” pentru aceia care-şi doresc un teren în schimbul celui pe care l-au pierdut: „Dacă autorităţile locale nu răspund unei cereri în 30 de zile, pot fi acţionate în judecată şi riscă sancţiuni administrative şi disciplinare. De la membrii comisiei de fond funciar până la primar!”.