România liberă [3]

Taierile ilegale de paduri, proiecte imobiliare salbatice, incendii... toate acestea reprezinta multiple amenintari pentru padurile din Balcani, considerate comori ale biodiversitatii, relateaza joi Agentia France Presse monitorizata de Agerpres, intr-un comentariu referitor la situatia din acest domeniu din mai multe tari, inclusiv din Romania.

Mai multe parcuri nationale din aceasta regiune a Europei, unde exista vaste populatii de ursi si lupi, vor marca la sfarsitul acestei saptamani Ziua internationala a biodiversitatii, pentru a-i sensibiliza pe cetateni fata de aceste provocari.

ROMANIA, unde exista cea mai mare suprafata de paduri virgine din Europa, dupa Rusia (300.000 de hectare), n-a fost nici ea crutata.

In parcul national Piatra Craiului, in inima Carpatilor, aproape 300 de hectare de paduri au fost defrisate intre 2004 si 2007, potrivit organizatiei neguvernamentale Agent Green, care a denuntat aceasta ''crima''.

\'Este un dezastru. Daca se continua astfel, atunci va fi un desert\', afirma Alex, unul dintre participantii la actiune, in fata unor tulpini aduse la stare de busteni.
In Romania, unde comunistii au confiscat terenurile private, retrocedarile efectuate dupa revenirea la democratie in 1989 au avut un impact negativ asupra padurilor, recunoaste secretarul de stat pentru paduri Cristian Apostol.

In acea vreme, \'chiar daca exista legea, nu erau structurile de control necesare\' pentru a evita ca proprietarii privati sa-si defriseze terenurile recuperate, a declarat Apostol pentru AFP.

Bucurestiul confisca anual circa 170.000 de metri cubi de lemn taiat ilegal. \'Din cele 25.000 de procese-verbale intocmite de paza forestiera in decurs de trei-patru ani\' doar doua au dus la condamnari in justitie, a afirmat Apostol, care evoca \'interpretabilitatea\' legii.

Din 1990, in Romania au fost despadurite ilegal peste 180.000 de hectare de teren, conform unor rapoarte citate de Apostol.

Dar, potrivit oficialului roman, lucrurile au evoluat in sensul cel bun si sistemul actual de administrare a padurilor este eficient. Suprafata cu paduri ar putea fi chiar in crestere, a afirmat Apostol.

Dar, potrivit AFP, situatia cea mai alarmanta se intalneste in ALBANIA, unde, inainte de 1990, padurile acopereau 52 % din teritoriul tarii, iar in prezent numai 25 %, potrivit unor date ale Ministerului albanez al Mediului si altor surse.
Pe coasta sudica a Albaniei, la Vlora, 102 hectare de paduri au fost defrisate pentru construirea - ilegala - a unor imobile, potrivit Asociatiei nationale a padurilor. Taierile ilegale, de zece ori mai mari decat cele facute in mod legal, conform unor cifre oficiale, afecteaza chiar si parcul national Lura, una din bijuteriile Balcanilor. Desi prevazute, sanctiunile n-au dus la nici un proces penal.
In SERBIA, unde exista, de asemenea, paduri intacte, asociatia Endemit denunta defrisarile in parcul national Kapaonik (sud) pentru construirea de terenuri sportive.
\'Guvernul nostru trebuie sa decida daca strategia sa este dezvoltarea turismului sau protectia mediului\', sustine Agent Green.

In BOSNIA, unde razboiul din 1992-1995 a cauzat distrugeri serioase, 1.200 de fabrici de cherestea din 1.800 sunt ilegale, potrivit media.

Incendiile, criminale sau accidentale, reprezinta, de asemenea, o amenintare serioasa pentru padurile din Balcani.

In MACEDONIA, peste 35.000 de hectare de paduri au ars in 2007.

Despadurirea duce la alunecari de teren, inundatii si la amenintarea supravietuirii ursilor, subliniaza Fondul mondial pentru natura (WWF).

Fata de aceste pericole, guvernele si organizatiile neguvernamentale reactioneaza. In Croatia, legea limiteaza strict constructiile autorizate in zone forestiere. Romania va inaspri sanctiunile impotriva comertului ilegal cu lemn. Suprafetele plantate cu arbori vor creste: 6.000 de hectare in Serbia, 15.000 de hectare prevazute in Romania, 30 milioane de arbori in Macedonia.

\'Ceea ce plantam acum va deveni o padure matura in decurs de 80 de ani\', estima Gabriel Paun, presedintele filialei Agent Green din Romania.