cronicaromână [3]

Iata ca si in aceasta perioada tulbure din punct de vedere economic, social si, mai ales, politic, silvicultorii din tara noastra isi vad de treaba lor asigurand padurii lucrarile specifice fara de care aceasta ar avea mult de suferit

O actiune de impadurire – care a marcat campania din aceasta toamna – s-a desfasurat in urma cu doua zile, pe un santier in suprafata de doua hectare, organizat pe raza ocolului silvic Bolintin, din cadrul Directiei Silvice Giurgiu a Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva.

“Dorim ca prin activitatea pe care o desfasuram astazi aici, sa completam o particica dintr-o padure foarte afectata de inundatiile din 2005-2006, ce au provocat uscarea unei parti din aceasta”, a precizat cu aceasta ocazie actualul director general al Romsilva, ing. Valerian Solovastru. Potrivit acestuia, pentru anul 2009, regia a avut un program foarte generos de impadurire si reimpadurire (peste 17.000 ha), in mare parte prin regenerari naturale – circa 40%.
In ce priveste puietii necesari impaduririlor, acestia sunt asigurati din surse proprii. “Regia are pepiniere proprii in suprafata de peste 25.000 ha, distribuite in fiecare judet, aproape la fiecare ocol silvic. Capacitatea noastra de productie este foarte mare, anul acesta realizand peste 86 milioane de puieti, dar putem ajunge chiar la 150-170 de milioane”, a completat ing Mihai Daia, directorul Directiei Impaduriri, Dezvoltare din cadrul Romsilva.

Din cuvantul directorului Directiei Silvice Giurgiu, ing. Dan Dumitrescu si al ing. Alexandru Rosu, directorul ocolului silvic Bolintin, am putut afla ca, dupa precipitatiile abundente din 2005-2006, cei mai afectati arbori din acest trup de padure (n.n. Malu Spart – Cascioarele), sunt teiul si carpenul. Celelalte specii – stejarul pedunculat si frasinul – datorita radacinilor puternice care ajung si pana la 6-7 metri adancime, au rezistat vicisitudinilor de atunci. De altfel acestea sunt si speciile principale din zona respectiva, ele fiind cele care fac obiectul plantarilor si replantarilor de aici.

Ca specii ajutatoare, in santierul la care facem referire, s-au plantat mar, par si sanger.