Gardianul [3]

Ucraina se bate cu Romania pentru a pune mana pe apele Dunarii. Statul vecin incearca sa realizeze acest obiectiv prin intermediul Canalului Bistroe, iar Romania, prin contruirea unui ipotetic canal Galati-Tulcea, care sa preia cea mai mare parte a apelor fluviului, in interiorul Deltei Dunarii.

Cine va deturna cat mai multa apa in folos propriu, va detine pe viitor, controlul strategic al gurilor Dunarii. Un grup interdisciplinar de analisti si ingineri militari, geostrategi sau specialisti in domeniul sigurantei nationale si al prevenirii conflictelor incearca de mai multa vreme sa gaseasca o solutie, pentru a stopa consecintele grave pe care le poate genera pe viitor Canalul Bistroe.

La planul Ucrainei de a 'fura' apa Dunarii si de a o dirija preponderent in Canalul Bistroe, in afara teritoriului national, specialistii romani au gandit de mai multi ani un plan de contracarare, prin care apa fluviului sa fie dirijata judicios, inspre adancimea Deltei Dunarii. Asa-zisul Plan anti-Bistroe ar garanta sanatatea Deltei in secolul urmator si viitorul circulatiei fluviatile pe bratele Sulina si Sfantul Gheorghe. Materialul de fata rezuma eforturile grupului in gasirea unei solutii tehnice de contracarare a efectului Bistroe. Solutia imaginata de specialisti este perfectibila. Ea nu poate fi pusa in practica in intregul formei imaginate, deoarece ar incalca mai toate conventiile internationale privind regimul apelor de frontiera incepand cu Conventia de la Belgrad din 1948, privind regimul navigatei pe Dunare. Din cauza canalului Bistroe, se reduce suprafata RomanieiCriza dintre Romania si Ucraina s-a acutizat prin lucrarile de amenajare a tronsonului final al canalului Reni-Marea Neagra, numit Bistroe.

Canalul Bistroe se suprapune in mare peste Bratul Chilia pana in aval de Vilkovo, supranumita Venetia Ucrainei, de unde incepe delta secundara a Dunarii si continua pe traseul garlei Ochakoveskoe. Evolutia geomorfologica a regiunii in cauza este una dintre cele mai dinamice din lume. Delta secundara ucraineana se formeaza vazand cu ochii. Din cauza amenajarilor ucrainenilor, eroziunea a crescut in detrimentul teritoriului Romaniei. Pierdem anual pamant, iar bratul Chilia se deplaseaza acum spre sud, impins de aluviunile depuse pe malul drept al Canalului Bistroe. Insule deltaice din nordul Bratului Chilia, lagunele si garlele au fost ocupate de fosta URSS dupa cel de Al Doilea Razboi Mondial. Este vorba despre ostroavele Malyj Tataru, Malyj Daller, Bolshoj Daller, Kislitski, Stepovoj, Ostrov, Katenka, Mashenka, Salmanovskij, Ermakov, Belgorodskij, Polunocnyj, Poludennyj, Ochakovski, Sabosh, Prorvin, Peschanyj, Ankudinov, Stambulskij, Kuban; de garlele Kislitskoe, Rydvan, Popadia, Potorocha, Kerteno, Stepovoe, Tojmachuk, Belgorodskoe, Ochakovskoe, Ankudinovo, Peschanoe, Novo Stambulskoe, Vostochnoe; de lacurile: Kahul, Yalpuh, Kugurluj, Sofian, Katlabuch, Lung, Kytaj. Toate acestea au apartinut Romaniei Mari si au facut parte din provincia Basarabia, regiunea istorica Bugeac.

Prin noua impartire teritoriala sovietica, dupa rapirea Basarabiei, Bugeacul a fost scos din componenta RSS Moldoveneasca si alipit RSS Ucrainene. Republica Moldova a pierdut definitiv accesul la Dunare. Ucraina a inchiriat Moldovei o portiune de 2 km din gurile Nistrului, ca astfel Moldova sa aiba acces limitat la Marea Neagra, facut sub controlul autoritatilor de la Kiev.Relatia dintre Bucuresti si Kiev, la cheremul secretomanieiCanalul Bistroe exista de multa vreme, dar nu avea adancimea necesara asigurarii pescajului navelor maritime. Kievul a anuntat ca va prelua 65 de procente din debitul Dunarii, pe Canalul Bistroe. Date fiind traditiile sovietice ale structurilor de putere din Ucraina, s-ar putea ca volumul real de apa preluat de canal sa fie chiar mai mare de 80 de procente. Secretomania regimului Kucima a facut ca proiectul Bistroe sa fie invaluit in cel mai adanc mister. Lucrurile nu difera aproape de loc, dupa 'revolutia portocalie' care l-a adus pe Iuscenko in fruntea Ucrainei.

Traseul real al canalului a fost secret de stat. Cum dialogul dintre Bucuresti si Kiev era blocat la varf, singurele informatii despre desfasurarea lucrarilor au fost obtinute de agentia noastra de informatii externe. Una dintre variante a mers pe adancirea si largirea bratului Chilia si a senalului dunarean dintre Reni si gura bratului Chilia. Canalul Bistroe traverseaza o zona cu regim de protectie integral, pusa sub jurisditia UNESCO. Delta secundara face parte din Rezervatia Biosferei 'Dunarea' din Ucraina si este inclusa, ca si Delta Dunarii, in Conventia RAMSAR, ca zona umeda de importanta internationala. In zona bratului Chilia, unde se desfasoara lucrarile canalului, se afla un important habitat de chire de mare si randunici de apa, care cuibaresc pe bancurile de nisip Pticia. Din cauza zgomotului produs de utilaje, mii de pasari si-au parasit cuiburile, creand premisele unei hecatombe ecologice. Cea mai cumplita consecinta a taierii canalului este aceea ca regimul hidrologic pe bratele Dunarii va afecta biofiltrarea si va conduce, in final, la colmatarea unei serii de lacuri si brate secundare cu debit restrans. In ciuda tuturor protestelor nationale si internationale, fostul presedinte ucrainean Leonid Kucima cat si actualul lider Viktor Iuscenko, n-au facut nimic pentru a stopa lucrarile canalului.Ucraina a mostenit reteta nesimtirii fostei URSSDefuncta URSS si apoi Ucraina au fortat adancirea senalului Chilia. Procesul adancirii Canalului Bistroe continua si in momentul actual. Conform MAE de la Bucuresti, Ucraina inalta un baraj pe canal. Dirijarea in Bistroe a celui mai mare volum de apa din Dunare va conduce la o scadere dramatica a debitelor bratelor Sulina si Sfantul Gheorghe, pana la colmatarea acestora. Varianta preferata de Kiev a canalului Bistroe prevedea un traseu ce se intersecteaza in cateva puncte cu Dunarea si bratul Chilia, fara a merge insa pe liniile lor principale, atingand eventual marile lacuri din sudul Basarabiei. 'Paralela' ar transforma bratul Chilia intr-o serie de brate secundare sau intr-o insiruire de lacuri, a caror colmatare e doar o chestiune de timp. Cea mai complicata transformare ar fi ca bratul Chilia sa functioneze in paralel cu noul canal Bistroe, deoarece in acest caz la cifra de 65 de procente declarata de ucraineni pentru canal, mai trebuie adaugat un procent minimal pentru bratul Chilia.

Ceea ce inseamna de departe peste 80 de procente din volumul apelor Dunarii. Evolutiile vor conduce la o scadere enorma a debitului apei pe bratele Chilia, Sulina si Sfantul Gheorghe.  Cronica unui dezastru ecologic si hidrogeologic  Echilibrul Deltei Dunarii se datoreaza raportului dintre relieful pozitiv, adica cel ridicat peste nivelul marii, si relieful negativ dulcicol, salmastru si marin. Relieful pozitiv ocupa in Delta neafectata prin interventii antropice o pondere de numai circa 13 procente. Scaderea debitului de apa dulce va creste nu doar relieful pozitiv, cat si cantitatea de apa sarata ce intra in Delta dinspre Marea Neagra. Altfel spus, punctul de amestec al apelor Dunarii cu Marea Neagra se va muta spre apus, pe teritoriul actual al Deltei, cel putin la nivelul apelor freatice. Atat cresterea procentului reliefului pozitiv si a celui negativ uscat, cat si schimbarea gradului de saraturare a terenurilor deltaice vor distruge ireversibil ecosistemul actual al Deltei Dunarii.

In acelasi timp, scaderea volumului apelor pe bratul Sfantul Gheorghe va duce la disparitia prin colmatare a canalelor Dunavat si Dranov, ce fac legatura intre acest brat si complexul lagunar Razim-Sinoe. Cele doua canale au fost realizate sub conducerea lui Grigore Antipa si sunt esentiale pentru mentinerea necesarului de apa dulce in complexul Razim-Sinoe. Proasta lor functionare sau disparitia lor au drept consecinta, disparitia pescuitului in zona si transformarea complexului intr-o mlastina stearpa, cu un grad mare de saraturare. Consecintele realizarii canalului Bistroe sunt: 1. Scaderea debitului pe bratele Sulina si Sfantul Gheorghe, pana la limita inferioara a navigabilitatii; 2. Deranjarea cu consecinte ireversibile a echilibrului ecologic al Deltei Dunarii, cu disparitia a nenumarate habitate unice, a plantelor si animalelor endemice, a multe alte specii de plante si animale; 3. Distrugerea localitatilor Tulcea, Sulina si Sfantul Gheorghe si a majoritatii satelor din zona; 4. Colmatarea complexului Razim-Sinoe si a zonei Gura Portitei si depopularea localitatilor de pescari din arealul vizat; 5. Pierderea pentru Romania a controlului semnificativ asupra gurilor Dunarii.Teoretic, solutia consta in amenajarea unui canal romanescSpecialistii romani au imaginat o solutie simpla si eficienta, la nivel geostrategic. Aceasta solutie este GALTUL, canalul Galati-Tulcea. GALTUL se poate realiza din zona malului dunarean al comunei Grindu, trecand pe langa Isaccea si Somova, pana in amonte de Tulcea, vizavi de comuna Patlageanca, in intregime pe teritoriu romanesc. El poate fi construit de Romania fie pe cont propriu fie, mai avantajos, in colaborare cu una sau mai multe puteri interesate. Aceasta putere poate fi SUA ori un grup de state europene, ca de pilda Marea Britanie, Franta sau Germania.

Partenerul ar asigura cea mai mare parte din necesarul financiar si tehnic, Romania avand terenul, infrastructura si resursele, mana de lucru si specialistii necesari. Intr-o astfel de situatie administratia Canalului GALTUL s-ar face in parteneriat. Canalul GALTUL ar beneficia de sirul de lacuri deja existent la sud de Dunarea de Jos. Pornind din aval de Galati si avand capatul in amonte de Tulcea, asigura statutul de port al celor doua localitati si se afla in intregime pe teritoriul Romaniei. Prin realizarea unei ramificatii cu ecluza de adancime catre bratul Chilia si a unei statii de pompare catre grindul Patlageanca, se pot asigura regimuri variate de distribuire a debitului Dunarii. Astfel se asigura conservarea ecosistemului Deltei Dunarii si a complexului lagunar Razelm-Sinoe. Importanta strategica a Romaniei va creste ca urmare a acestor amenajari. Pentru a intelege mai bine acest fapt, amintim ca dincolo de grindul Patlageanca se afla o serie de canale ce se ramifica in toata partea de nord a Deltei romanesti. Prin alimentarea lor – ca si prin aportul natural de apa din bratul Sulina – se va mentine nivelul dorit de apa in aceasta parte, inlaturandu-se pericolul de distrugere prin desecare, creat de canalul Bistroe.

In functie de necesitati, se va pompa cantitatea de apa dorita. Pe de alta parte, ramura dinspre canalul Chilia va putea asigura alimentarea variabila de apa, a bratului Chilia. Canalul GALTUL va conferi Romaniei prestanta, va garanta controlul strategic asupra gurilor Dunarii si a Deltei Dunarii, asigurand o navigatie optima si controlul deplin al ecosistemului deltaic.  Cum stam in momentul actualUcraina pandeste orice miscare pe care o intreprindem in Delta Dunarii, pentru a ne denunta apoi in forurile organismelor internationale. Vecinii nostri fac eforturi notabile pentru a abate atentia de la consecintele grave create de executia Canalului Bistroe. Recent, Ucraina a denuntat Romania la Comitetul de Implementare a Conventiei de la Espoo, invocand faptul ca am construi in mijlocul Deltei Dunarii un canal navigabil care ar permite accesul unor nave maritime de mare tonaj. Ucraina a adus acuzatii cu privire la o serie de pretinse actiuni ale partii romane, cum ar fi efectuarea de lucrari pentru navigatie pe bratul Sfantul Gheorghe sau realizarea de canale artificiale cu pretinsul scop al devierii apei din bratul Chilia in bratul Sulina.

Lucrarile ar afecta canalul Bistroe prin scaderea volumului de apa pe bratul Chilia. Statul vecin nu a adus insa nicio proba in sustinerea acuzatiilor formulate impotriva Romaniei. In cadrul lucrarilor Comitetului de Implementare a Conventiei Espoo, care s-au desfasurat luna trecuta la Geneva, a fost analizata plangerea transmisa de Ucraina la 6 martie 2009 impotriva Romaniei. Tara noastra a fost acuzata de incalcarea obligatiilor de mediu in ceea ce priveste constructia unor cai navigabile interioare in Delta Dunarii.

Partea ucraineana a dorit ca in cadrul acestei reuniuni sa fie adoptate mai multe decizii care sa oblige Romania sa-si sisteze activitatile ce ar distruge ecosistemul deltaic si ar genera amenintari transfrontaliere la adresa mediului inconjurator, in particular, pe teritoriul Ucrainei, conform aprecierii lui Vasili Kirilici, purtatorului de cuvant al Ministerului ucrainean de Externe. In fond, lucrarile la care s-a referit Ucraina au fost finalizate cu multi ani in urma, inainte de aderarea Romaniei la Conventia Espoo.