Consiliul Local Sighişoara şi Fundaţia “Mihai Eminescu Trust”, care este patronată de prinţul Charles al Marii Britanii, au decis preluarea - de către aceasta din urmă - în custodie, a Rezervaţiei de stejari seculari de pe platoul Breite, unicat în Europa Centrală şi de Est.

Miercuri, la Primăria Sighişoara a fost semnat protocolul de predare a custodiei de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş către Fundaţia "Mihaie Eminescu Trust", pe o perioadă de cinci ani. Reprezentanţii fundaţiei şi cei ai Primăriei Sighişoara s-au angajat, prin semnarea convenţiei de predare - preluare să întocmească, în termen de un an, un plan de management al Rezervaţiei. Mai bine de jumătate din platoul Breite este declarat arie protejată, pe circa 70 de hectare întinzându-se rezervaţia de stejari seculari. Arborii de pe păşunea Breite, din specia Stejar peduncular (Quercus robur), sunt unici un Europa Centrală şi de Est, având vârsta între 400 şi 500 de ani, diametre de 1-1,8 metri şi înălţimea medie de 12-20 de metri. Specia reprezintă cel mai bătrân arbore viabil, cu posibilitate de reconstrucţie ecologică. Organizaţiile ecologiste susţinute inclusiv de Casa Regală a Marii Britanii s-au opus, în urmă cu câţiva ani, realizării proiectului Dracula Park pe platoul Breite. În prezent, la Academia Română a fost depusă documentaţia pentru extinderea ariei protejate pe tot platoul Breite, care a primit deja aviz favorabil. Cetatea Sighişoara “cea mai frumoasă şi mai bine păstrată cetate orăşenească din Transilvania” a primit de-a lungul timpului apelative ca: “Perla Transilvaniei”, “mărgăritar al Transilvaniei”, “Nürnberg transilvănean”. Sighişoara este un veritabil oraş-muzeu, oferind vizitatorului modern şansa rară de a realiza o întoarcere în timp, în atmosfera medievală de acum câteva sute de ani.Oraşul cetate este inclus din anul 1999 în patrimoniul UNESCO, fiind considerat cel mai bun exemplu din Transilvania şi din Europa Centrală, pentru un fost oraş de meşteşugari şi agricultori, lucru documentat prin formele arhitectonice ale caselor vechi, cu porţi carosabile şi curţi interioare.Sighişoara are o imagine aparte şi datorită faptului că de secole, în acest burg medieval au convieţuit în bună înţelegere români, maghiari, saşi şi alte naţionalităţi, care s-au ajutat reciproc, dând naştere unei comunităţi multiculturale.