Interviu cu fostul deputat UDMR, Dezideriu Garda.


Reporter: Domnule Garda, de-a lungul anilor de deputaţie, aţi fost unul dintre politicienii care s-au luptat cel mai mult cu mafia lemnului şi aţi semnalat, în dese rânduri, jafurile ce au avut loc din fondul forestier naţional. La cât estimaţi că se ridică pagubele pe care le-a înregistrat ţara noastră în urma retrocedărilor ilicite şi a defrişărilor ilegale?

Dezideriu Garda: Prejudiciul ce a fost estimat de către instituţiile statului a fost de circa 6 miliarde de dolari în judeţele Harghita şi Covasna. Acesta a apărut din pricina tăierilor ilegale ce au survenit în urma unor retrocedări abuzive, precum şi în urma înfiinţării unor firme căpuşă de către anumiţi silvicultori. În loc să fie exploatată, pădurea doborâtă s-a exploatat cea integră. Clauzele contractuale prevăzute în licitaţiile organizate de Romsilva au fost, de asemenea, încălcate în dese rânduri de firmele câştigătoare. Spre exemplu, numai în Harghita nu a fost declarată o cantitate de 1,4 milioane de metri cubi de masă lemnoasă, doborâtură.

Reporter: Cosideraţi că acest prejudiciu apărut fix în judeţele din inima ţării noastre mai poate fi vreodată recuperat?

Dezideriu Garda: România nu va recupera niciodată acel prejudiciu. Pe lângă cel material, discutăm şi despre un prejudiciu uman, în care pădurile oamenilor au fost luate abuziv şi retrocedate altora, precum şi de unul ireparabil, de mediu, în care discutăm despre sănătatea noastră, a tuturor. Din păcate, din cauza acestui gen de afaceri şi a baronilor ce au apărut, România se feudalizează iar această situaţie este generală, depăşeşte graniţele unui partid. Totodată, oamenii din administraţie au devenit "ciocoi noi" care îi exploatează mai mult pe ţărani decât o făceau cei din epoca feudală. Nu există voinţă politică pentru ca persoanele vinovate să plătească.

Reporter: Domnule Garda, descrieţi-ne pe scurt cum s-a ajuns aici, din ce v-a rezultat dumneavoastră ca şi concluzii...

Dezideriu Garda: În perioada 1998-2000 a funcţionat o comisie specială, în care am activat, ce avea ca scop cercetarea problemelor economiei forestiere din România. În cadrul acesteia, noi am dovedit foarte multe ilegalităţi, însă majoritatea documentelor s-au pierdut şi nu se ştie nici acum din ce cauză. Ulterior, în 2000, Parlamentul a adoptat o hotărâre prin care cei care au prejudiciat economia naţională trebuia să fie traşi la răspundere. Însă, de această dată, toate cazurile au fost muşamalizate. În 2001, am devenit membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi petiţii şi am participat la numeroase acţiuni de control ale Gărzii de mediu, ale Inspectoratelor Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare.

S-au organizat anchete în care s-au descoperit foarte multe nereguli, dar şi de această dată vinovaţii au scăpat pentru că sunt protejaţi la cel mai înalt nivel. În perioada 2006-2008, împreună cu Autoritatea pentru Retrocedarea Proprietăţilor, am participat la trei controale în baza cărora s-au formulat trei rapoarte care nu au fost luate în seamă de către instituţiile de drept. Cei implicaţi în retrocedări ilegale au făcut tot posibilul să mă scoată din viaţa politică, fapt ce le-a şi reuşit la sfârşitul anului 2008.

Reporter: În timpul cercetărilor pe care le-aţi făcut, în calitate de parlamentar, aţi primit ameninţări?

Dezideriu Garda: Au vrut să mă ucidă! Am primit în dese rânduri ameninţări cu moartea. În 2001 chiar am suferit un accident auto dubios. Mergeam cu maşina de serviciu, de la Camera Deputaţilor, spre Cluj şi, din pricina unor defecţiuni la sistemul de direcţie, am făcut accident. M-am rostogolit cu maşina de opt ori, am zburat 80 de metri şi am aterizat pe un teren de fotbal unde urma să înceapă un meci. Imaginaţi-vă că oamenii aşteptau meciul şi eu am aterizat acolo. După accident am fost solicitat să dau declaraţii Poliţiei pe masa de operaţii, când eram semi-inconştient. La service-ul auto, specialistul mi-a spus că maşina avea mari defecţiuni la sistemul de direcţie. Eu nici până în prezent nu am aflat cum a fost posibil acest accident şi de ce maşina oficială avea defecţiuni. Suspectez anumiţi oameni de afaceri în spatele cărora se află politicieni de prim rang că s-au aflat în spatele acestui incident.

Reporter: Spuneaţi că persoanele care au cauzat prejudiciul nu au fost pedepsite. Atunci, cum a fost posibil ca pe numele dumneavoastră să fie instrumentat un dosar de corupţie la Parchet?

Dezideriu Garda: De aici începe Golgota mea. Pentru opiniile şi declaraţiile mele politice şi cazurile în care m-am implicat, am fost dat în judecată pentru calomnie şi insultă. La 11 iunie 2008, am fost invitat la Parchetul General de un procuror. Aici am fost ameninţat că dacă nu mă voi împăca cu reclamantul, adică să retrag cele afirmate de mine în fostul meu birou parlamentar (care este în consens cu referatul Comisiei de cercetare a abuzurilor), atunci voi primi trei ani închisoare. M-am adresat Comisiei de cercetare a abuzurilor din Camera Deputaţilor şi Biroului Permanent. Eram deputat şi beneficiam de imunitate. După pierderea mandatului, a început cercetarea, după care urmărirea penală împotriva mea pentru calomnie şi insultă.

Reporter: Practic, susţineţi că, la Parchet, a fost înregistrată o plângere împotriva dumneavoastră şi nu aţi fost sesizat? S-a aşteptat să vă încheiaţi mandatul şi să ieşiţi de sub imunitate ca să înceapă cercetările?

Dezideriu Garda: În cazul meu nu s-a luat în considerare, conform Codului de procedură penală, că trebuia să fiu anunţat în termen de două luni de existenţa acelei plângeri. Eu am aflat după 11 lunică sunt dat în judecată. Eu nu cred că acea plângere a fost depusă în termen. Cercetările au început numai după ce mi-a încetat mandatul. Am fost acuzat pentru calomnie şi insultă. Procurorul mi-a spus că declaraţiile nu au fost făcute, în calitatea mea de deputat, ci de om care a vrut să calomnieze pe cineva. Astfel, în 2009, s-a început urmărirea penală pe numele meu într-un dosar pentru declaraţiile pe care le-am făcut. Aşa a considerat Parchetul, că declaraţiile unui parlamentar sub imunitate pot să constituie obiectul unui dosar de urmărire penală.

Reporter: Ce s-a întâmplat ulterior?

Dezideriu Garda: La Parchetul de pe lângă Judecătoria Gheorgheni, procesul a început la începutul lui 2009, s-a terminat la 2 noiembrie 2009. S-au mişcat foarte repede. Am primit multe ameninţări din partea acuzatorilor. Decizia este foarte ciudată: nu există fapta. Deci sunt nevinovat. Acum sunt scos de sub urmărire penală. Am scăpat de acest necaz, dar sunt dezamăgit că în tot timplul mandatului, tot ce am descoperit a fost muşamalizat de un grup de interese. Cazurile au fost cercetate de Departamentul de Control al Guvernului, de Garda de Mediu, Garda Financiară şi de Poliţie, iar atunci când s-a ajuns la Procuratură, totul a fost muşamalizat.

Reporter: Cum au privit colegii dumneavoastră deputaţi ce vi s-a întamplat?

Dezideriu Garda: Colegii de la Comisia de abuzuri şi cei de la Comisia Juridică s-au sesizat şi au considerat un abuz ce mi s-a întâmplat. Însă, la nivelul conducerii Camerei Deputaţilor nu s-a ocupat nimeni de cazul meu. Nu vrea nimeni să discute acest subiect din lipsă de voinţă politică, în condiţiile în care, din octombrie 2009, există documente în acest sens depuse la Biroul Permanent în Parlament. Însă, acum, membrii comisiei pentru Cercetarea abuzurilor au cerut din nou Biroului Permanent explicaţii cu privire la situaţia mea.

Reporter: Sunteţi decis să luptaţi în continuare? Veţi merge la CEDO sau veţi lupta pe plan intern prin adeziunea la vreun partid sau prin colaboare cu ONG-urile?

Dezideriu Garda: Pentru mine, viaţa politică este un capitol închis. Ţin să precizez că de la bun început nu am vrut să devin parlamentar. Oamenii au fost cei care m-au trecut pe listele UDMR însă, de când s-a schimbat sistemul în partid şi listele erau făcute de către alte personaje, nu am mai prins un loc în Parlament. Cazul meu a fost prezentat de Laszlo Tokes în Parlamentul Europei. Însă, maghiarii se tem să se implice din cauză că ar ieşi în pierdere în relaţia cu UDMR. Vreau să lupt pentru adevărul meu, nu ştiu dacă voi merge la CEDO. Eu sunt om de ştiinţă. Vreau să scriu aceste lucuri şi într-o carte. Am documentele, este posibil să lupt alături de societatea civilă ca să se facă lumină în toate aceste retrocedări care au prejudiciat statul român. Îmi doresc ca toate cazurile să fie cercetate de către un grup de procurori independenţi, care să nu fie subordonaţi politic. Atunci sper că se va face dreptate! Nu pot să uit că pentru infractor nu s-a început urmărirea penală, dar împotriva mea, da.

Reporter: Regretaţi acum că v-aţi luptat cu mafia lemnului?

Dezideriu Garda: Nu regret! Însă singur nu am putere să mă lupt cu acest sistem...

Reporter: Vă mulţumesc!

(Cătălin Deacu - 08.03.2010)

Cazul de la Joseni

Pal Emeric, din localitatea Joseni, judeţul Harghita, a încercat să se opună din răsputeri neregulilor din pădurile locale, declanşând chiar un miting paşnic pe această temă, în urma căruia s-a ales cu un dosar penal. Domnia sa ne-a povestit, pe scurt, eforturile sale de a bloca jaful din păduri.

Reporter: Domnule Emeric, ce înseamnă pentru oamenii din zonă pădurea?

Pal Emeric: Pădurea pentru mine şi pentru localnici înseamnă totul. În afara faptului că reprezintă un venit cinstit care ne asigură un trai mai sigur, ea are o conotaţie simbolică, fiind vorba de pământurile ce au aparţinut strămoşilor noştri.

Reporter: Care este situaţia în zonă?

Pal Emeric: Oamenii sunt foarte nemulţumiţi că pământurile, ce au aparţinut strămoşilor lor, au fost retrocedate abuziv către alţi beneficiari extrem de influenţi. Chiar şi eu am o bucată de pădure care mi-a fost luată abuziv

Reporter: Au avut loc acţiuni de protest?

Pal Emeric: La data de 15 martie 2009, în comuna Joseni, a avut loc un miting paşnic organizat de mine, aprobat legal, din cauza retrocedărilor abuzive şi a neregulilor multiple. UDMR organizase, atunci, ziua naţională. După comemorarea paşoptiştilor au participat şi la mitingul respectiv în jur de 350-400 de persoane, fapt ce ce a stârnit mirarea autorităţilor. După asta, am sesizat şi Agenţia Naţională de Integritate pentru averile unor funcţionari publici, însă, nici după un an, nu am primit un răspuns.

Reporter: Ce s-a întâmplat ulterior?

Pal Emeric: În urma acestor acţiuni, mi s-a făcut o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gheorgheni de către unii funcţionari publici având ca obiect insulte şi calomnie. Însă aceştia nu erau mulţumiţi cu rezoluţia procurorilor de neîncepere a urmăririi penale, şi, astfel, au făcut o plângere împotriva rezoluţiei. La instanţa de fond din cadrul Judecătoriei Gheorgheni plângerea lor a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată. Cazul, la ora actuală, se află la Tribunalul Harghita, în fază de recurs. În concluzie, nu ştiu, oare de ce sunt unii funcţionari publici supăraţi în condiţiile în care se pare că unii dintre aceştia ar avea chiar dosare penale.